Bogdan avea un credit de nevoi personale cu rată de 1.680 lei/lună și un DTI de 42%. La refinanțare, banca i-a scăzut rata la 1.470 lei, dar abia după ce a corectat o greșeală pe care o fac aproape toți cei care aplică singuri, fără să verifice întâi cum arată dosarul din perspectiva băncii.

Povestea lui e utilă pentru că nu e un caz fericit din prima secundă. La prima cerere, banca l-a refuzat. Abia la a doua încercare, cu un dosar corectat, a primit aprobarea.

Refuzul de la prima bancă: 210 lei diferență, dar DTI peste prag

Bogdan lucrează ca inginer la o firmă de utilaje din Buzău, cu venit net de 5.200 lei/lună, stabil de patru ani la același angajator. Avea un credit de nevoi personale luat în 2022, sold rămas 68.000 lei, rată lunară 1.680 lei, dobândă variabilă legată de ROBOR.

Pe hârtie, refinanțarea părea simplă: dobânda de piață scăzuse față de momentul contractării, iar rata nouă calculată de banca la care aplicase inițial ieșea la 1.470 lei. O diferență de 210 lei pe lună, adică peste 2.500 lei pe an. Suna bine.

Problema a apărut când banca a recalculat gradul de îndatorare cu tot venitul documentat, inclusiv un card de credit cu limită de 8.000 lei pe care Bogdan îl folosea rar, dar care intra automat în calcul cu o rată minimă estimată. Cu cardul inclus, DTI-ul lui urca la 44%, peste pragul standard de 40% aplicat de banca respectivă pentru credite fără garanție imobiliară. Refuz.

Aici e partea pe care puțini o știu: cardul de credit neutilizat activ tot contează în calculul de îndatorare, pentru că banca ia în calcul limita disponibilă, nu suma folosită efectiv. Bogdan nu retrăsese niciun leu de pe card de opt luni, dar asta nu a contat.

A doua încercare: ce a schimbat calculul

După refuz, Bogdan a făcut două lucruri înainte de a aplica la a doua bancă. Și-a închis cardul de credit neutilizat, ceea ce i-a scos din calcul o rată estimată de aproximativ 240 lei. Și a cerut de la angajator o adeverință actualizată care includea și un spor de proiect, recurent de opt luni, pe care prima bancă nu îl luase în calcul pentru că nu apărea distinct în extrasul de cont.

Cu venitul recalculat la 5.450 lei și fără cardul de credit în ecuație, DTI-ul a coborât la 37%. Sub pragul de 40%, cu marjă. A doua bancă a aprobat refinanțarea cu rată de 1.470 lei, exact cifra estimată inițial, dar de data asta cu dosar care rezista la verificare.

Diferența dintre refuz și aprobare nu a fost venitul lui Bogdan, care a rămas practic același. A fost modul în care a fost prezentat și documentat.

Cât economisește Bogdan, de fapt, pe termen lung

Rata mai mică de 210 lei/lună înseamnă 2.520 lei economisiți într-un an, dacă rămâne la aceeași dobândă. Dar Bogdan a mai plătit ceva ce mulți uită să calculeze: comisionul de rambursare anticipată la vechiul credit, de 0,5% din soldul rămas, adică 340 lei, plus taxe notariale pentru noul contract, în jur de 450 lei.

Cheltuielile de trecere au fost de aproximativ 790 lei. Cu o economie lunară de 210 lei, pragul de recuperare a venit în patru luni. După acel prag, economia devine netă. Dacă mai are de plătit cel puțin doi-trei ani din credit, refinanțarea a meritat matematic. Dacă mai avea doar șase luni rămase, calculul ar fi ieșit exact invers.

Asta e diferența dintre o decizie luată din reflex — „rata e mai mică, deci fac refinanțare" — și una calculată corect, cu toate costurile incluse, nu doar cu diferența de rată.

De ce contează istoricul de credite active, nu doar DTI-ul

Numărul de credite active influențează decizia băncii independent de gradul de îndatorare calculat matematic. Un dosar cu un singur credit activ, chiar cu DTI la limită, e văzut diferit față de un dosar cu trei linii de credit deschise simultan, chiar dacă suma totală a ratelor e identică. Pentru cine vrea detalii pe acest subiect, am scris separat despre cum influențează numărul de credite active aprobarea unui nou împrumut.

Un alt element pe care Bogdan nu l-a bănuit inițial: istoricul relației lui cu banca la care avea deja alt produs (un depozit și un cont curent activ de șase ani) a cântărit în favoarea lui la a doua aplicație, pentru că banca avea deja context despre comportamentul lui financiar.

Din datele eRaport, în ultimele 90 de zile am procesat 124 de rapoarte pentru persoane fizice, iar creditul pentru nevoi rămâne cel mai cerut tip de raport, cu 65% din total. Majoritatea cererilor vin exact din situații ca a lui Bogdan — oameni care vor să știe, înainte de a aplica, dacă DTI-ul lor real, cu tot cu carduri și linii de credit neutilizate, trece pragul băncii sau nu.

Sincer, majoritatea refuzurilor de refinanțare nu vin din venit insuficient. Vin din elemente „ascunse" în calculul de îndatorare — carduri, overdraft-uri, garanții pentru alte persoane — pe care aplicantul nu le consideră relevante, dar banca le include automat.

Ce poți verifica înainte să aplici

Dacă ai un credit activ și te gândești la refinanțare, ideea nu e să calculezi doar diferența de rată. Verifică toate liniile de credit deschise pe numele tău, chiar și cele neutilizate, pentru că intră în calculul DTI. Adună toate veniturile documentabile oficial, inclusiv sporurile recurente, nu doar salariul de bază. Și calculează costurile de trecere — comision de rambursare anticipată, taxe notariale, eventuale evaluări — înainte să te bucuri de economia lunară anunțată de bancă.

Un raport de eligibilitate făcut înainte de aplicare arată exact cum vede banca dosarul tău, cu DTI recalculat corect, înainte să pierzi timp cu un refuz. Poți genera un raport pentru persoane fizice și vezi unde te încadrezi față de pragurile reale de îndatorare, nu față de estimările pe care le faci acasă cu un calculator.

Refinanțarea poate să economisească sute de lei pe lună, ca în cazul lui Bogdan. Dar doar dacă dosarul e curat înainte de a ajunge pe biroul analistului.

Ce este DTI-ul și cum se calculează la refinanțare?

DTI (grad de îndatorare) reprezintă procentul din venitul net lunar alocat plății tuturor ratelor și liniilor de credit, inclusiv carduri neutilizate. Pragul standard e 40%, iar pentru credite ipotecare urcă la 45%. Bancile îl recalculează integral la fiecare cerere nouă.

De ce a fost refuzat Bogdan la prima bancă?

Pentru că DTI-ul lui recalculat, incluzând un card de credit neutilizat cu limită de 8.000 lei, a urcat la 44%, peste pragul de 40% aplicat de acea bancă pentru credite fără garanție. Venitul lui real era suficient, dar structura datoriilor a împins procentul peste limită.

Merită refinanțarea dacă mai am doar un an din credit?

Depinde de costurile de trecere. Dacă economia lunară acoperă comisionul de rambursare anticipată și taxele notariale în mai puțin de jumătate din perioada rămasă, merită. Dacă recuperarea durează mai mult decât timpul rămas din credit, refinanțarea nu are sens matematic.

Cardurile de credit neutilizate chiar contează în calculul DTI?

Da, majoritatea băncilor includ limita disponibilă a cardului în calculul gradului de îndatorare, indiferent dacă suma e folosită sau nu. Închiderea cardurilor neutilizate înainte de aplicare poate reduce DTI-ul cu câteva procente, uneori suficient cât să treci pragul de aprobare.

Cât durează, în medie, recuperarea costurilor de refinanțare?

În cazul lui Bogdan, cu costuri de trecere de aproximativ 790 lei și economie lunară de 210 lei, pragul de recuperare a fost de patru luni. Termenul variază în funcție de comisioane, dobânda nouă și suma economisită lunar la rată.

Generează raport pentru Persoane Fizice Generează raport pentru Persoane Juridice